Knowledge
Specisism
Specisismul este discriminarea nedreaptă bazată pe specie. Anumite forme de discriminare bazată pe specie nu sunt nedrepte – spre exemplu este perfect raţional să dai permis de conducere unui om, dar nu unui animal non-uman.
Totuşi, specia este irelevantă atunci când ne gândim la exploatarea unei fiinţe conştiente. Discriminând între o vacă şi un om şi a spune că este corect să omori una pentru mâncare este un exemplu de specisism.
"Specisismul este inacceptabil din punct de vedere moral, deoarce, ca si rasismul, sexismul si heterosexismul leaga ideea de persoana de un criteriu irelevant. Cei care resping specisismul sunt angajati de asemenea in respingerea celorlalte forme de discriminare. "
Ce înseamnă fiinţă conştientă?
Ca şi noi, animalele pe care le folosim pentru mâncare, haine, muncă etc. sunt "conştiente." Simt durerea, se tem de violenţă şi sunt conştiente de lumea care le înconjoară. În timp ce putem remarca anumite diferenţe la nivel de intelect între oameni şi alte animale, toate fiinţele conştiente au terminaţii nervoase şi creier.
Asta înseamnă, un sistem care receptează în mod conştient impulsurile precum atingerea, durerea şi vederea într-un un sistem nervos. Indiferent că este un om, o maimuţă, o pisică sau un şoarece, nici o fiinţa conştientă nu are terminaţii nervoase mai “bune” sau mai avansate. Animalele pe care le folosim pentru a ne distra sau din comoditate au familii, dorinţe şi personalităţi. Simt gustul mâncării, se bucură de compania altora, şi aprecieaza acele părţi ale vieţii pe care noi oamenii le considerăm sacre. Deci, atâta vreme cât este posibil să avem capacităţi cognitive diferite, lucrurile de care privăm animalele prin reducerea la simple “obiecte” sunt la fel de devastatoare pentru ele, aşa cum ar fi şi pentru noi.
Cărţi despre drepturile animalelor
Rain Without Thunder: the Ideology of the Animal Rights Movement (1996) by Prof. Gary L Francione. If u're an advocate, it's a must read
— Trish ☮ Roberts (@LiveVegan) May 16, 2010
Rain Without Thunder: the Ideology of the Animal Rights Movement (1996) byProf. Gary L Francione. If u're an advocate, it's a must read
— Trish ☮ Roberts (@LiveVegan) May 16, 2010
Ploaie fără tunete: ideologia mişcării pentru drepturile animalelor
De Gary L. Francione
- Despre
"Sunt suporterii 'protecţiei animalelor' la fel cu exploatatorii animalelor cărora se opun? Este adevărat că reformele nu fac decât să reafirme principiul care stă la baza exploatării animalelor? În această carte provocatoare, Gary L. Francione argumentează că mişcarea modernă pentru drepturile animalelor a devenit de nedeosebit de o preocupare veche de un secol care nu previne cu nimic exploatarea animalelor. Francione susţine că promovarea tratamentului uman al animalelor păstrează semnificaţia că animalele sunt aici cu unicul scop de a ne servi pe noi. Când ele sunt considerate cantitate neglijabilă, argumentează el, animalele rămân de fapt fără 'drepturi'. Până în anii ’70, susţine Francione, aceasta era paradigma sub care funcţiona mişcarea pentru drepturile animalelor, lucru demonstrat de Legea Uciderii Umane din 1958.
În această carte, Francione prezintă cititorului dezbaterile intelectuale şi filozofice care înconjoară protecţia animalelor pentru a face clară diferenţa între protecţia animalelor şi drepturile animalelor. Prin studii pe caz, cum ar fi campanii împotriva adăposturilor de animale, laboratoarelor care folosesc animale şi folosirii blănurilor, Francione demonstrează selectivitatea şi confuzia moştenite în programele de reformă, care, spre exemplu, militează împotriva blănurilor, dar ignoră lâna şi pielea. Francione susţine că soluţia la această problemă nu este o poziţie liberală care îmbrăţişează tratamentul uman al animalelor, ci o acceptare mai radicală a caracterului inalienabil al drepturilor animalelor. Nota autorului: Gary L. Francione este Profesor de Drept la Rutgers University Law School, Newark. Este co-director al "Rutgers Animal Rights Law Center" şi autor al "Animals, Property, and the Law" (Temple)."
Veganul ciudat: a fi vegan într-o lume non-vegană
De Bob si Jenna Torres
- Despre
"Sunteţi curios despre veganism? Vreţi să fiţi vegan? Sunteţi deja vegan? Vă întrebaţi cum să deveniţi vegan fără a va pierde uzul raţiunii? În acest ghid informativ şi practic despre veganism, doi vegani cu vechime vă ajută să faceţi pace cu veganul din interiorul dvs. Înarmat cu aceste trucruri, sfaturi, istorisiri de care nici un vegan nu ar trebui lipsit, această carte vă va ajuta să trăiţi ca un vegan fericit şi sănătos într-o lume incontestabil non-vegana. În acest ghid, uneori amuzant, alteori irelevant şi alteori serios, căruia nu îi este teamă să spună lucrurilor pe nume, atât veganii cu experienţă, cât şi cei începători vor afla: - cum să devii vegan în 3 săptămâni sau mai puţin, folosind programul "cold tofu"; - argumente pentru veganismul etic; - cum să te înţelegi cu familia, prietenii şi alţii, incluzând alţi vegetarieni; - multe ponturi utile şi practice pentru a supravieţui la cumpărături, restaurant sau la cine cu omnivori; cum să le răspunzi oamenilor când te întreabă "dacă trăieşti cu mere şi iarbă."
Animalele ca persoane
De Gary L. Francione
- Despre
"Practic toate articolele şi eseurile de aici sunt puncte de cotitură în formarea teoriei moderne a drepturilor legale şi morale ale animalelor. Gary L. Francione ştie atât filozofie, cât şi drept, iar aceste studii juridice sunt la întâlnirea dintre lege şi filozofie. Proza lui, cu atât mai mult, este curată şi lipsită de jargon specific juridic. Recomand cu căldura acesta colecţie de eseuri. Oferă un rezumat lucid al unui întreg capitol de drepturile animalelor. "
(Julian H. Franklin, profesor emerit de filozofie politică la Columbia University )
Making a Killing
De Bob Torres
- Despre
Sugeraţi cuiva de stânga că animalele ar trebui să fie parte dintr-un efort mai larg de eliberare şi – imediat după ce se va opri din râs – veţi fi de altfel şi respins. Concentrată pe munca, proprietate şi viaţa mărfurilor, Making a Killing conţine o introspecţie centrală a naturii dominaţiei, puterii şi ierarhiei. Explorează partea comună dintre opresiunea oamenilor si animalelor în relaţie cu dinamica exploatatoare a capitalismului.
Combinând detaliile economiei politice Marxiste cu critica pluralismului anarhic, precum şi cu o evaluare mistuitoare a mişcării pentru drepturile animalelor, Bob Torres provoacă gândirea anti-capitalistă convenţională şi militeză pentru abolirea folosirii animalelor în industrie – şi în farfurie. Making A Killing cu siguranţă va stârni dezbateri în rândul mişcării pentru drepturile animalelor şi a celei anarhiste în anii ce vor urma.
Antropocentrismul şi neajunsurile lui morale
De Gary Steiner
- Despre
Antropocentrismul şi neajunsurile lui morale este prima examinare cuprinzătoare a felului de a privi animalele în istoria filozofiei occidentale, de la Grecia lui Homer până în secolul XX.
În ultimele decenii, interesul crescut în acest domeniu a fost însoţit de bunăvoinţa savanţilor de a concepe experinţa animalelor în termeni analogi celor folosiţi pentru a descrie capacităţile mentale ale omului: conştienţa, conştiinţa de sine, intenţie, deliberare şi, în unele cazuri, chiar o mică judecată morală. Această schimbare a fost înlesnită de schimbarea de la etiologia (ştiinţa comportamentului animalelor) bazată pe comportament la una cognitivă şi de încercările de a afirma similitudinile între partea psihofizică a animalelor şi cea a oamenilor.
Gary Steiner prezintă ideile principale ale dezbaterilor curente despre animale şi le leagă de antecendentele lor istorice, concentrând-se atât asupra dominaţiei vocilor antropocentrice, cât şi a vocilor repetate care au afirmat legatura de rudenie dintre oameni şi animale. Trage concluzia cu o discuţie asupra problemei de echilibrarea nevoii de a recunoaşte datoria pe care omul o are faţa de animale şi de natură cu nevoia de a păstra unicitatea şi demnitatea omului.
Dezbaterea drepturilor animalelor
De Gary Francione si Robert Garner
- Despre
Dezbaterea drepturilor animalelor prezintă viziunile a doi proeminenti gânditori care lucrează la dezbaterea cheie în studiul statutului moral al animalelor, şi anume, merită animalele să fie tratate bine în timp ce le folosim ca să ne satisfacem nevoile sau merită animalele să nu fie folosite deloc pentru a satisface necesităţile oamenilor? Acesta este un subiect foarte fierbinte, iar Gary L. Francione şi Robert Garner îl prezintă că nimeni alţii.
(Gary Steiner, Bucknell University )
Ce este abordarea aboliţionistă?
Aboliţionismul reprezintă o anumită abordare a drepturilor animalelor. Se deosebeşte de celelalte ideologii comune prin aceea că vizează folosirea mai degrabă decât tratamentul."
Sunteţi deja familiari cu conceptul sclaviei umane. Înainte că sclavia să fie abolită în Statele Unite existau "aboliţionişti" care au luptat să pună sfârşit sclaviei şi nu doar să o facă "mai bună."
Pe vremea aceea exista un grup dominant care argumenta că trebuie să luptăm ca sclavii să fie trataţi mai bine. Asta se datora fie faptului că ei credeau că sclavia este justificată, fie că, indiferent că era greşită, abolirea completă nu era ceva realizabil.
Protecţia pe vremea sclaviei oamenilor
- Scalvii "fericiţi" din Sud.
- Proprietarii de sclavi din Sud sunt renumiţi pentru "ospitalitatea lor."
- Legătura dintre stăpân şi sclavul lui.
- Aboliţionismul este "fanatic."
- Un aboliţionist printre voi.
Citiţi mai multe pe QuotesOnSlavery.com
"Ideea mea a fost vizioară – fanatică – de neatins... Dar opoziţia nu a făcut decât să îmi întărească convingerea şi să îmi confirme scopul.”
Desigur, cu toţii ştim rezultatul acelor vremuri politice, dar când ne gândim la asta şi facem o paralelă cu situaţia animalelelor non-umane, ne putem uita la protecţia animalelor şi să ne gândim că 'nu putem opri folosirea animalelor peste noapte.'
Este important să nu privim aboliţionismul ca o abordare "totul sau nimic". Orice schimbare semnificativă în cultura umană sau politică necesită timp şi este un process gradual.
Aboliţioniştii vor să elimine folosirea animalelor din toate punctele de vedere, la fel cu activiştii oricărei mişcări sociale prin campaniile lor. Oricine este împotriva crimei o vrea abolită şi nu doar făcută mai puţin dureroasă. Şi totuşi, nimeni nu presupune că aceşti activişti se aşteaptă sa elimine toate crimele peste noapte.
Poate credeţi că protecţia animalelor este ceva ce putem face între timp până când vom reuşi abolirea completă a exploatării animalelor.
Să lămurim mai întâi ceva: Protecţia animalelor nu este o armă îndreptată împotriva industriei produselor de origine animală. Ea este o componentă necesară şi chiar dorită de către cei care cresc animale pentru mâncare pentru că asigură un process controlat al produselor. De ce nu ai vrea să ai grijă de proprietatea pe care ai de gând să o vinzi?
"Producătorii pot avea un avantaj competiţional prin aplicarea unor standarde mai bune de protecţia animalelor şi oferirea unor produse de înaltă calitate."
Multe organizaţii de protecţia animalelor *vor lăuda noile practici ca fiind propriile victorii. Inutil să mai spunem că asta ajuta foarte mult la donaţii.
However beautifully it's worded and understated, animal explotation is still animal exploitation and it's so horribly wrong. #go_vegan
— M (@MFIoFV) May 28, 2012
However beautifully it's worded and understated, animal explotation is still animal exploitation and it's so horribly wrong. #go_vegan
— M (@MFIoFV) May 28, 2012
Protecţia animalelor este în mod paradoxal foarte rea atât pentru animale cât și pentru că face publicul să se simtă mai bine în legătură cu exploatarea animalelor. De asemenea, aşa zisul beneficiu pe care îl oferă animalelor (cuşti mai mari, mai multă libertate de mişcare, moarte fără durere) sunt pur şi simplu minciuni sau doar campanii de marketing.
Dar dacă protecţia animalelor este ceva fals, atunci ce putem face pentru animale? Simplu: educaţie vegană. Cu fiecare nou vegan pe care îl avem în lume cererea de folosire a animalelor este mult redusă. Sunt multe de spus despre felul în care economia bazată pe animale funcționează şi cum eşuează protecţia animalelor.
Şi totuşi puteţi crede că educaţia vegană este ceva nerealist. Cum poţi convinge pe cineva să trăiască fără toate lucrurile pe care veganii nu le mănâncă? Vorbind din experiență, este de fapt mai uşor decât aţi crede. De fapt există o mulţime de oameni în lume gata să devină vegani, doar mai au nevoie de un mic impuls.
Protecţia animalelor nu poate fi chiar ceva rău, nu?
Este de înţeles să refuzi excluderea protecţiei animalelor cu totul, până la urmă este protecţia animalelor! Ce poate fi aşa rău în asta?
The more you search for redeemable aspects of welfarism, you'll begin to realize it's not simply that welfarism doesn't work, it cannot work. Welfarism involves time and money which could otherwise be spent on educating the public on veganism.
Atâta vreme cât animalele rămân proprietatea oamenilor şi este încă legal să fie folosite că unităţi de producţie - “maşini” vii care produc ouă, carne, piele, blană şi alte părţi ale corpului şi secreţii pentru profitul oamenilor – nu li se va oferi nici o protecţie semnificativă în legislaţie, deoarece interesul economic al proprietarului va triumfa întotdeauna asupra celor mai de bază interese ale proprietăţii lui.
Campanii care abordează o singură problemă
Probabil aţi auzit de campanii împotriva omorârii focilor sau de interzicerea blănurilor. Aceste campanii se bazează pe ideea că a duce aceste lupte este mai uşor şi că deci merită să le porţi, deşi abordeaza doar o singură problemă.
Deşi într-adevăr nu este etic să omorî foci sau alte animale pentru blană, aceste campanii doar sugerează opiniei publice că este mai etic să foloseşti un animal decât altul, chiar dacă nu acesta este mesajul pe care vor să îl transmită.
Ca să facă lucrurile şi mai rele, aceste campanii de obicei laudă unităţile care elimină blana din gama lor, deşi ele continuă să vândă piele sau lână.
Citiţi mai mult despre campaniile care abordează o singură problemă.
Indiferent de situaţie, nu avem chiar nevoie de ele. Putem face un impact mult mai semnificativ educând publicul despre veganism. Educația vegană de calitate conduce publicul la gândirea de care este nevoie pentru a opri omorârea focilor.
Probleme sociale de justiţie
Nu sunt lucruri mai importante decât drepturile animalelor? Nu ar trebui să ne concentrăm mai întâi asupra problemelor care afectează oamenii?
Indiferent cum răspundeţi la această întrebare, veganismul nu vă opreşte din a fi activ în promovarea oricărei alte cauze. De fapt, cuvântul "animal" din "drepturile animalelor" nu înseamnă în mod necesar "animal non-uman." Când spunem că un animal are dreptul de a nu fi proprietate, ne referim şi la oameni.
Într-adevăr, activiştii pentru drepturile animalelor ar trebui să fie preocupaţi şi de alte probleme de dreptate socială. Într-adevăr, în centrul multor nedreptăţi sociale se află ideea de a trata alte grupuri ca pe "ceilalţi." Nedreptatea adusă de rasism are loc deoarece îi vedem pe "ceilalţi" că fiind diferiţi, deci găsim acceptabil din punct de vedere moral să îi folosim ca sclavi.
Femeile se confruntă cu discriminarea, mai ales în ochii bărbaţilor, ele sunt "ceilalţi." Pentru că sunt diferite, este considerat acceptabil să fie tratate ca inferioare.
Acelaşi mod de gândire se manifestă în relaţia noastră cu animalele non-umane. În vreme ce animalele non-umane au trăsături mentale şi fizice diferite de ale oamenilor, ele vor libertatea la fel de mult ca şi noi, şi totuşi nu acordăm acestui interes aceeaşi consideraţie pe care am da-o dacă ar fi vorba despre oameni.
"Nu te îndoi niciodată că un grup mic de cetăţeni preocupaţi şi dedicaţi, poate schimba lumea. Într-adevăr, numai aşa s-a întâmplat până acum."